Buna dimineata, Anglie!

Buna dimineata, Anglie!

Ora 4:30 dimineata, deschid ochii si… stupoare, lumina! Oare e pranzul? Cat am dormit? Ma uit repede la ceas. Doar atat? Nu se poate! Aici nu e intuneric niciodata?

Am adormit pe la 22:30 si inca era putina lumina afara. Am avut program de curatenie si la ora 22:00 m-am trezit ca dadeam cu aspiratorul si acum inca nu e ora 5 dimineata si e tot lumina…

Asta-i ultima mea descoperire: noaptea este foarte scurta, cel putin asa mi se pare mie acum. Dar e frumos, caci am energie toata ziua si chef de facut nebunii.

Daca stau sa ma gandesc la ce-am facut sambata imi vine sa ma ascund! Mi-am facut 2 seturi de poze: pe primul set l-am printat eu… de fapt nu – am venit cu poza pe un stick si am rugat-o pe vanzatoare sa ma ajute sa o scot la aparat. O intreaga tehnologie pe care eu inca nu o inteleg!

Dar m-am uitat cu ochi blajini si am fost ajutata instantaneu, lucru care m-a minunat, dar am invatat ca se poate. 5 lire patru poze netaiate.

Ce sa fac cu ele?

Ma intorc din drum si o intreb pe doamna draguta: „You also take pictures here?”.

Un mare zambet pe fata ei mi-a raspuns la intrebare si iata cum stau la poza, iar platind inca 8 lire pentru alte patru poze, dar taiate si frumos aranjate pe un cartonas.

Dupa multe multumiri am iesit din magazin, mandra ca am reusit sa ma descurc. Pasul doi era sa ma duc la posta sa trimit un plic cu niste acte, lucru care mi se parea infiorator de greu. Palmele mele erau transpirate si eu abia respiram.

Ghici ce? Pe drum am intalnit un magazin cu hainute si m-am gandit sa ma relaxez putin asa ca am purces la vanatoare de „ceva frumos”. Am uitat de trac, de posta, de tot. Am gasit o rochie ca-n povesti, lunga pana-n pamant, de culoare MOV, ceea ce pentru mine inseamna frumusetea suprema…

Dar am pus-o de unde am luat-o pentru ca frustrarea imi trecuse, stresul se dusese si eu trebuia sa ajung la posta in timp util.
Posta este intr-un minimarket, in spate de tot. O singura casa deschisa si o doamna tare draguta. Dupa 15 minute de asteptat la coada vine si randul meu.

„Hello, would you help me, please?”. N-a fost nevoie sa mai zic ceva pentru ca mi-a adresat un „Sweety” si mi-a luat toate actele, le-a aranjat , le-a pus in plic si mi le-a dat inapoi spunandu-mi, zambind strengareste, ca trebuie sa completez formularul cu pasta neagra si ca poza trebuie sa o semnez eu ca ea nu poate semna in locul meu.

Deci totul se poate rezolva cu un zambet, o atitudine pozitiva si putina bunavointa si voie buna, dar mai ales cu o mica „shopinguiala” inainte.

Anunțuri

3 gânduri despre “Buna dimineata, Anglie!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s