Intalnirea

Intalnirea

Diminata, zi frumoasa, azi avem program de targ, de vanat vechituri, de cotrobait prin ce nu mai au alti englezi si romani nevoie. Am zis si romani pentru ca am gasit si doi tineri romani cu marfa in targ.

Mi-am facut cafeaua, am inceput sa caut cuvinte in revistuta mea, caci de la o vreme nu mai gasesc net – deci a trebuit sa gasesc alta distractie dimineata si deodata m-au napadit amintirile…

Cand eram acasa cu toti copiii si ma trezeam duminica dimineata si le faceam „mikitze” iar ei se trezeau la 12 la pranz si ne bateam pe locurile de la masa din bucatarie, care avea exact varsta fiului meu. In casa mirosea frumos, erau rasete, forfota, pisicile mieunau si eram o „big happy family”!

Si… dai si plangi de mi se inodau lacrimile in barba… dar plangeam de bucurie caci am avut parte de acele momente minunate, ca eram cu totii fericiti iar acum fiecare este pe aleea lui iar eu „incep sa traiesc o noua viata”! Ce poate fi mai minunat de atat?

S-a dat adunarea si am plecat la targ. Acolo, ce sa vezi, ceva asemanator cu targurile de la noi doar ca mult mai mult loc, mai lejer, dar in principiu acelasi lucru.

Lucruri vechi si noi, antichitati, lucruri necesare si altele la care te gandesti de ce le-or fi adus, cui sa-i trebuiasca asa ceva?!

Spatiu imens, locuri de parcare, dar de ce? Eeee… acolo-i locul unde se tin vestitele „racecourse”, normal ca era loc pentru toate targurile prin care m-am plimbat eu in Romania. Nu fusesem pana acum la vreo cursa, dar macar acum m-am familiarizat cu locul.

Am gasit niste draperii dragute, pentru camera mea, cu mai multe flori mov, o pijama mov, o carte despre istoria cartofului unde sunt si multe retete cu cartofi – caci am nevoie pentru ca de cand casa nu mai este plina eu nu mai stiu sa gatesc … asa ca invat iar magia gatitului – o oglinda gen IKEA care mareste mult si-n care mi-am vazut imperfectiunile (dar sa trecem peste acest aspect), aaaaa… si doua rame de fotografii care au o tenta antica in care abia astept sa-mi etalez odraslele.

Totusi, primul lucru pe care l-am achizitionat a fost o cutie de bijuterii, am zis eu, din lemn, si cu un pistol incrustat pe capac. O bijuterie de cutie in care mi-am asezat deja toata averea mea. In timp ce ma plimbam printre tarabe o purcelusa dulce mi-a zambit. M-am tot invartit pe langa ea, era cam murdara, dar asa sunt toti purceii.

Privirea ei nu ma lasa in pace asa ca am studiat-o mai de aproape si țâșt… mi-a sarit in brate! Era Miss Piggy, durdulie, rozalie, cu o palarioara mica intr-o parte… E noua mea pusculita in care am promis sa pun cate 1 pound in fiecare dimineata, i-am promis ca asta va fi modul meu de a o readuce la viata in fiecare zi.

La ora 12 oamenii isi stransesera aproape tot calabalacul si deja se indreptau spre casele lor. Parca aveam asa… ceva neterminat, trebuia sa mai urmeze ceva … dar nu prea avea ce, pentru ca targul se inchidea dar, surpriza a venit, cand mi s-a spus ca mergem la un alt targ, dintr-un oras mai mare, unde se deschide la ora 13:00. M-am bucurat ca un copil mic pentru ca simteam ca trebuia sa se mai intample ceva si faptul ca nu se termina plimbarea imi rezolva cumva problema.

Ne-am imbarcat iar in masina si am mers pret de jumatate de ora. Am ajuns la un alt „racecourse”, mai mare ca primul, dar nu asa ticsit cu negustori pentru ca pe cer erau niste nori negri prevestitori de o ploaie torentiala.

Dar vantul a tinut cu mine, a batut puternic in asa fel incat sa goneasca norii din zona noastra si doar cativa stropi au reusit sa ne racoreasca putin. Cu acest prilej am avut motiv sa-mi achizitionez o fusta de tiganca si un pulover galben pe care l-am imbracat imediat si care mi-a fost de un real folos. Am venit aici cu trei haine si acum imi trebuie un dulap mai mare, nu stiu cum sa mai fac caci mereu dau peste lucruri de care am nevoie! Bine ca mai pot face haz de necaz!

Multe CD-uri cu muzica buna, multe placi pentru pickup, combine muzicale, piese de masina, hainute de copii si multe, multe jucarii. Cam asta a predominat in targul acesta. M-am tot invartit, dar nu gaseam ce cautam pana cand m-am trezit la o taraba de unde venea o muzica suava care parca zicea „uite-ma, ia-ma, m-ai gasit” si se tot repeta si se transforma intr-un cantecel care-mi suna bine si vroiam sa descopar a cui e vocea…

Si asa a aparut un ousor cu codite si caciula cu mot, manusi rosii si botosi verzi… Asa a aparut Carroline, noua mea prietena. Era ascunsa intr-un maldar de papusi, tricotate de o doamna care mi-a explicat ca e foarte usor si distractiv sa confectionezi asa papusele. Probabil ca a pus mult suflet in facerea lor daca a reusit sa-i dea viata Carrolinei…

Asta nu e tot, cum a vazut ea ca am gasit-o, mi-a spus repede la ureche ca trebuie sa o gasim pe Daisy, prietena ei din copilarie. Am inceput amandoua sa scotocim prin toate gramajoarele cu jucarii dar… nimic. Langa noi, chiar in mijlocul unui morman de papusi stralucea ceva. Da, era Daisy cu coronita ei de petale colorate, fustita portocalie si ciorapi in dungi galbene si roz. Era mica-mica, dar dadea din manutele ei si se agita si se umfla in pene doar-doar o vom observa. Nu aveai cum sa treci pe langa ea, era prea vizibila.

M-am aplecat si am cules-o de pe jos. Am platit 20p pentru ea si am plecat mai departe cu cele doua prietene bagate in punga. Deja ma simteam mai bogata, mai sigura pe mine iar toata melancolia de dimineata se risipise si facuse loc unui sentiment de implinire si de „Totul este bine!”.

Da, chiar mi-am cumparat doua papusi. Le iau și le plimb cu mine zilnic, in geanta.

Anunțuri

3 gânduri despre “Intalnirea

  1. Sinceritatea față de cititor, prin care îl şi ții captiv pe insula cărții, începe cu tine însăți. Eşti surprinzător de dispusă a-ti trăi viața ca la 15 ani. Semn de „tinerețe fără batrănețe şi viață fără de moarte”. Te-am citit zambind. Merci. Înțeleg îzvorul harului literar al lui Ariel.

    Apreciază

  2. Pingback: Cand se intampla pentru prima data | Keren Constantinof Blog

  3. Pingback: Totul e bine cand se termina cu bine | Keren Constantinof Blog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s